Mesajele care i-au trimis pe sefii Universitatii de Medicina la DNA

Acuzatii din dosarul fraudei de la Universitatea de Medicina si Farmacie au fost bagati in bucluc chiar de propriile mailuri. Reamintim ca, potrivit anchetatorilor, sau facut manevre ilegale cu fondurile europene destinate proiectului "Platforma de elearning la UMF", castigate de SC Maguay Impex ... Impreuna cu rectorul Vasile Astarastoae, directorul administrativ Daniela Drugus si cel de comunicatii Adrian Ciureanu ar fi decis atribuirea ilegala a contractului firmei bucurestene, pagubind UMF cu 6,126 milioane de lei. Rectorul siar fi incalcat atributiile de serviciu aproband plata catre Maguay Impex a 160.000 de lei pentru activitati de instruire nerealizate, iar Ciureanu ar fi confirmat in fals efectuarea acelor servicii. Potrivit procurorilor, Drugus ar fi primit un laptop de la Maguay Impex SRL, fara acte justificative, dar si o sponsorizare de 54.000 de lei pentru Zilele UMF. La randul sau, firma unde e unic asociat Ciureanu ar fi primit echipamente IT de 93.518 lei. Acuzatiile DNA se bazeaza pe un raport al Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF) din cadrul Guvernului, dar si pe mailurile dintre cei implicati in proiect. A fost luata la puricat corespondenta electronica de cand inca se discuta despre intocmirea cererii de finantare, a necesarului de echipamente hardware si produse software ori licente si a bugetului proiectului. Pe 3 martie 2008, Corvin Pughin, director al Maguay Impex, ii scria lui Adrian Ciureanu: "In contextul emailului trimis de catre Adi ieri cum procedam? Era clar cine e veriga slaba.... Nu spun dupa razboi... In alta ordine de idei, vreau sa clarific impartirea responsabilitatilor pe la noi, la Maguay: Silviu se ocupa de validarile tehnice. Pentru bugetari si preturi avem aici o echipa intreaga, iar interfata sunt eu, asa am inceput si pana nu ne canalizam nu schimbam formula. Daca lipsesc eu, Edi poate suplini, avand aceeasi putere de decizie si un pic mai multe cunostinte tehnice". O luna mai tarziu, alt mesaj, cu aceiasi expeditor si destinatar, a atras atentia anchetatorilor: "Mai jos sunt cateva criterii absolut obiective si care pot fi de ajutor: 1. produsele si serviciile ofertate provin de la producatori al caror sistem de asigurare al calitatii este certificat conform standardelor ISO 9001 si ISO 14001 pentru produsele solicitate; 2. statiile ofertate trebuie sa se regaseasca in lista Microsoft HCL;3. sa respecte standardele romanesti in vigoare cu privire la normele de electrosecuritate si electrocompatibilitate (EN 609501:2002 si respectiv EN 55022, EN 55024)". Discutii intense sau purtat si intre Laurian Tanasescu, de la firma Euro Management Grup, implicat in elaborarea documentatiei de atribuire a proiectului, apoi consultant si auditor IT in cadrul acestuia, Pughin si Ciureanu. Un mesaj din noiembrie 2008 a fost considerat graitor: "Pentru Studiul de fezabilitate mai am nevoie de inca un scenariu tehnic. Nu mai stiu daca am vorbit despre asta (daca da imi cer scuze de repetare). Ideea este de a face o pagina despre o alta posibilitate dpdv tehnic, cu o scurta descriere, avantaje si dezavantaje. Si un cost. Si desigur acea solutie trebuie sa se vada din avion ca nu este mai buna decat cea aleasa de noi". Sfatul de taina a continuat si cand sau facut demersuri pentru achizitia prin licitatie a platformei de elearning. In octombrie 2009, Tanasescu ii scria lui Pughin si Ciureanu: "Salut, trebuie sa avem mare grija la detalii. Eu mai stiu cum se intampla pe piata, dar in acest caz, daca gresim ceva poate sa fie dureros. Comentariile mele sunt: Conform OG 34 nu se poate folosi indicatorul lichiditate generala daca avem contract cu plata in termen mai scurt de 60 zile. Solvabilitate nu se poate folosi in cazul in care operatorul economic a prezentat documente din care sa rezulte ca nu se afla in niciuna dintre situatiile prevazute la art. 181 lit. a) sau b) din ordonanta de urgenta. Prezentarea de documente poate sa insemne si prezentarea unei declaratii. Si oricum e greu sa te bati pe asa ceva. Imi scapa motivul pentru care sa trecem ca operatorul trebuie sa aiba sau un proiect de 650.000 sau doua de 400.000. Care din conditii o poate respecta Maguay, pe aia o trecem. De ce sa lasam astfel de portite si sa creem sperante desarte?". La randul sau, Ciureanu propunea "ajustari" "inlocuirea lui Minim doua proiecte in domeniu IT&C realizate in ultimii trei ani, in valoare de minim 800.000 euro, cuMinim doua proiecte COMPLEXE (cel putin x% software) in domeniu IT&C realizate in ultimii trei ani, in valoare de minim 800.000 euro". El venea si cu o explicatie - "pentru a evita sa vina vreo dugheana care a vandut doar hardware.(...) Hai sa bagam si niste solutii de mentenanta pe bani, cu costuri". Pentru angajatii DLAF e clar ca sa lucrat cu dedicatie. "In caietul de sarcini si fisa de date a achizitiei aferente licitatiei organizate de UMF Gr. T. Popa, in calitate de autoritate contractanta, au fost introduse, de catre reprezentantii SC Maguay Impex cerinte restrictive menite sa inlature o posibila concurenta in procedura de achizitie, dar care, in acelasi timp, sa garanteze SC Maguay Impex obtinerea contractului de furnizare, in cazul in care ar fi ofertat si alte societati comerciale. Caracterul restrictiv al cerintelor din documentatia de atribuire rezulta, in mod evident, din cel putin trei exemple: cerinta profitului net al ofertantului, care trebuia sa fie pozitiv in ultimii trei ani, cerinta autorizatiei de livrare in care sa se precizeze, in mod expres, ca beneficiarul final este UMF Gr. T. Popa si cerinta ca persoanele din echipa de implementare a proiectului care urmau sa asigure partea de dezvoltare software sa detina certificarea Microsoft Certified Master pentru serviciul director ofertat", se arata in raportul DLAF. Nu au scapat de monitorizare nici convorbirile telefonice. Pughin si Drugus discutau despre o sponsorizare: "Pughin: Aveam doua subiecte ca sa spun, ala primul era legat de partea cu sponsorizarea pe care am inteleso si eu... Rugamintea ar fi ca sa ajungem la ceea ce doreati dumneavoastra daca putem sa facem un circuit altfel, anume nu neaparat cu sponsorizare, ci cu decontare facuta de noi, ca neam depasit demult cota de sponsorizare. Drugus: Deci, eu pot, dar nu... In primul rand sa o luam cu inceputul, pe ce suma teai hotarat? (...) Bun, stii care e ghinionul tau: e ca tin minte ceea ce am primit. (...) Imi este greu sa acopar toata suma prin prestari servicii". Cat de curand, dosarul va ajunge pe mana judecatorilor Curtii de Apel, procurorii incepand prezentarea materialului de urmarire penala. Pana acum, cei aflati in vizorul DNA au fost destul de saraci in declaratii, iar cand au vorbit siau sustinut nevinovatia. Ramane de vazut cat vor cantari in instanta toate conversatiile interceptate, dar si argumentele luptatorilor antifrauda. Stefana Czeller Sunt implicati si functionari ministeriali Pe lista celor pentru care sa inceput urmarirea penala se afla si mai multi angajati ai Ministerului Comunicatiilor - Dan Verner si Danut Musat, Raluca Vatuiu, Gabriel Bobolete, Victor Pinzaru, Lidia Ene, Ionut Negrescu, Cristina Stanciu si Madalina Adam. Vatuiu si Bobotele ar fi falsificat grilele de evaluare a proiectului, marind de la 65 la 81 punctajele, in vreme ce Pinzaru, Ene, Stanciu si Adam lar fi aprobat spre finantare. Proiectul a primit un punctaj total mediu de 82 de puncte si functionarii au spus ca nu sau gasit nereguli in procedura de evaluare. De fapt, expertul evaluator daduse proiectului 74 de puncte, ceea ce ar fi presupus respingerea sa. Verner si Musat, care dadeau unda verde cererilor de rambursare, ar fi fost indulciti cu 2.000 de lei pentru cazarea la o pensiune. Ei au transmis la minister caproiectul era in stadiul declarat in raportul de progres din punct de vedere tehnic si financiar. * * * Acuzatiile DNA se bazeaza pe un raport al DLAF din cadrul Guvernului, dar si pe mailurile dintre cei implicati in proiect * * * Anchetatorii au luat la puricat corespondenta electronica de cand inca se discuta despre intocmirea cererii de finantare, a necesarului de echipamente hardware si produse software ori licente si a bugetului proiectului