Paradisul chiriasului barbar

Artera Pacurari, una dintre portile de intrare in oras, este devastata de chiriasii Primariei. Cladiri emblematice pentru Iasi, catalogate inca drept monumente arhitecturale si istorice, se prapadesc de la zi la zi sub ocupatia zecilor de familii de romi care locuiesc in ele. Autoritatile nu sunt de... ranjate de grotescul situatiei in care se afla aceste cladiri, iar unica solutie pentru acoperirea acestei rusini locale ramane ascunderea lor dupa meshuri, asa cum sa recurs si in cazul fostului cinematograf Tineretului - beraria Bragadiru sau Teatrul National Ca Iasul este capitala culturala se intampla, cumulat, cam o luna pe an, ca e capitala sportului, aici sintagma este foarte relativa, dar ca de ani buni istoria de peste 600 de ani a acestui oras a fost scapata din maini sau amanetata cu buna stiinta catre sute de familii de chiriasi barbari este poate cea mai constanta realitate. Daca vorbim la Iasi despre discriminare, este indeajuns sa consultam listele de chiriasi ai Primariei, burdusite de locuitori de etnie roma, sau sa traversam la pas centrul istoric si nu numai. Cu greu mai poti gasi in Iasi o cladire veche care sa nu fie mutilata de hoardele barbare al caror singur venit este tot din ajutoare. Reprezentantii municipalitatii se declara depasiti de situatie si arata cu degetul catre legiuitor. "Nu putem sai evacuam pana nu avem hotarare a instantei", este raspunsul invariabil al celor din Primarie atunci cand vine vorba de chiriasii lor. Pe langa chiriasii inregistrati de drept, imobilele primariei adapostesc ilegal alte sute de persoane, rezultate in urma relatiilor de rudenie sau de concubinaj ori prin constituirea unor retele infractionale. In urma lor, fostele edificii care au slujit educatiei, case boieresti, conace sau chiar palate, raman niste ruine deplorabile, dezbracate de orice incarcatura istorica sau putinta de repunere intrun circuit turistic ori locativ. Dezastru in scoala unde a predat Ion Creanga Strada Pacurari, artera delimitata de intersectia cu bulevardul Carol I, din dreptul Bibliotecii Centrale Universitare, si soseaua Pacurari, la intersectia cu Moara de Foc, numara opt imobile aflate in administrarea Primariei Iasi, prin Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat (DAPPP). Toate intro stare avansata de degradare. Prima dintre cladiri, situata la numarul 29, defineste in cel mai clar mod, cliseu dupa cliseu, inca o fila de tragedie urbana de care Iasul din pacate nu este absolvit. "La numarul 29 exista un imobil nationalizat, locuit de doua familii de chiriasi cu forme legale si doua familii fara forme legale. Este in desfasurare evacuarea silita a persoanelor abuzive, cu executor judecatoresc, actiune ce se va finaliza in decursul lunii septembrie", ne spunea Letitia Palaga, sefa Directiei de Administrare a Patrimoniului Public si Privat (DAPPP) din cadrul Primariei. Luna septembrie tocmai a trecut, dar situatia locatarilor din acel imobil nu a suferit nici o schimbare. In ce priveste grija pe care reprezentantii acestei directii a primariei au avuto in timp pentru conservarea acestui imobil aflat pe lista Monumentelor Istorice si de Arhitectura a Municipiului Iasi, aceasta sa rezumat la "actiuni de salubrizare si desfundare canalizare" (!?). Se spune ca in acel imobil, Ion Creanga sia inceput activitatea de institutor pentru clasele I - II, acolo functionand fosta Scoala primara de baieti nr. 2 din Pacurari. Din anul 1999 acolo a functionat o filiala a Bibliotecii "Gh. Asachi", care a deservit in conditii vitrege cartierele Pacurari Canta, Moara de Foc si Copou, zone care cumuleaza o populatie de aproximativ 67.000 locuitori. Potrivit sefei DAPPP, cladirea este vizata partial de lucrari de demolare, fiind vorba despre corpul de cladire din curte, urmand ca partea de cladire dispusa pe aliniamentul stradal sa fie prinsa in lucrari de reparatii. "Cladirea a fost expertizata tehnic, concluzia fiind de demolare partiala, cu pastrarea si consolidarea corpului in care a functionat Biblioteca Gh. Asachi, filiala Garabet Ibraileanu", a precizat Letitia Palaga. Din cladirea si asa destul de veche au inceput deja sa dispara multe din materialele care au folosit la construirea acesteia. De foame, chiriasii au vandut la fier vechi pana si gardul forjat care imprejmuia imobilul, lasand vederii si mai clar mizeria care domina curtea acestei cladiri. Partide de sex pe marginea strazii Putin mai la vale, pe aceiasi parte a strazii, la numarul 49, se gaseste un imobil nationalizat, cu doua corpuri de cladire, unde figureaza in evidentele DAPPP ca ar locui doua familii de chiriasi cu forme legale, in corpul A, in timp ce in corpul B, care a fost scos din circuitul locativ, fiind partial autodemolat, locuiesc abuziv si periodic persoane fara adapost. "Faptul ca ar locui niste tigani in preajma noastra nu ar fi o problema, daca ar fi linistiti. utia sunt pusi insa numai dupa hotii si scandaluri. Vara nu doarme nici unu in cocina aia, ci ies cu totii cu paturi si dorm pe iarba, aproape de marginea strazii. De multe ori, de la atata relaxare, ca doar nu munceste nici unu din astia, se mai apuca si de facut sex, fara nici o jena, chiar aici pe iarba, langa strada", nea spus una dintre vecinele de la blocul de vizavi de imobilul de la numarul 49. Cladirea de la numarul 66, aflata si aceasta pe lista Monumentelor Istorice si de Arhitectura a Municipiului Iasi, este locuita de doua familii de proprietari si o familie de chiriasi, la fel ca si imobilul de la numarul 80. La numarul 82, imobilul, care este locuit de patru familii de chiriasi, a fost expertizat tehnic cu concluzia de consolidare totala sau demolare. Cladirea care exprima cel mai bine tiganeala din casele nationalizate aflate in grija primariei este situata pe strada Pacurari la numarul 86. Potrivit functionarilor DAPPP, imobilul ar fi locuit de sapte familii de chiriasi cu forme legale. In realitate peste cele sapte familii care numara fiecare cate patru - cinci copii, in imobil se mai adapostesc si cateva zeci de persoane fara forme legale. Persoanele care locuiesc acest imobil au facut in cateva randuri obiectul unor evacuari in forta, dar nici macar o astfel de solutie extrema nu a reusit sal fereasca de prezenta a zeci de infractori. "Noul Cod Civil ne va permite sa facem evacuari prin dispozitii de Consiliu Local, fara sa mai fim conditionati de asteptarea emiterii unei hotarari judecatoresti", spera Letitia Palaga. Ultimele doua imobile de pe strada Pacurari aflate in administrarea DAPPP sunt cele dispuse la numerele 104 si 108, locuite de doua si, respectiv, patru familii de chiriasi. "In ambele cazuri sa facut expertiza tehnica, iar concluzia a fost de consolidare totala", a precizat sefa DAPPP. Potrivit unei situatii inregistrate la nivelul municipiului Iasi, doar in 10 la suta dintre cazurile de imobile degradate care au fost expertizate sau impus lucrari de consolidare, pentru celelalte fiind dispuse interventii privind demolarea lor sau semnarea de cereri pe proprie raspundere, de catre chiriasi, cum ca isi asuma riscul de a locui in cladiri care nu prezinta nici o siguranta. Nelu Paunescu Strada Pacurari numara opt imobile aflate in administrarea Primariei, toate aflanduse intro stare avansata de degradare * * * De foame, chiriasii au vandut la fier vechi pana si gardul forjat care imprejmuia imobilul, lasand vederii si mai clar mizeria care domina curtea cladirii din strada Pacurari 29 * * * Cladirea care exprima cel mai bine tiganeala din casele nationalizate aflate in grija primariei este situata pe strada Pacurari 86, unde, pe langa sapte familii de chiriasi cu cate patru - cinci copii, locuiesc zeci de persoane fara forme legale * * * "Noul Cod Civil ne va permite sa facem evacuari prin dispozitii de Consiliu Local, fara sa mai fim conditionati de asteptarea emiterii unei hotarari judecatoresti" Letitia Palaga, directorul DAPPP